Ce vrem de la viata asta?

septembrie 18, 2008

Priveam de la-naltimea etajului 3 al cladirii de otel si sticla si toamna imi intra pe nari cu aerul caldut dar rece cu aroma de vara pierduta si ploi ce abia au trecut. Si am avut o revelatie (sic!) De ce traim? Ce vrem sa ajungem? Mai stim sa ne bucuram? Asteptam sa treaca timpul mai repede sau ne simtim tradati de ceasurile ce alearga sprintare? Am citit un alt mesaj blog ce spunea ca trebuie sa avem teluri pe care sa le urmarim, sa stim ce vrem, sa fim perseverenti si sa avem incredere ca vom reusi. Daca stim toate astea…Cati dintre noi nu prefera sa se lase prada valului de evenimente stochastice pe care noi le numim “viata” si sa asteptam…nu stim nici noi ce, sa ni se intample.Nu mai auzim pasarile ce vestesc toamna sau primavara, nici nu ne mai bucuram de primul cuvant sau de al doilea spus de copilul nostru, tot alergam dupa un maine ce nu aduce nimic nou pierzand ce a trecut ieri sau azi…Lumina din lumina, valtoarea vietii ne ocoleste, ne ingroapa si cati ne putem opri din cursa sa vedem unde am ajuns, daca suntem sau nu pe drumul cel bun? Revin la vorba “Traieste clipa”, incearca sa fii fericit cu ceea ce ai, altfel… Veti vedea. Cati dintre noi se cunosc in adancul sufletului lor? Oare eu ce vreau cu adevarat de la viata asta?

Din crapatura usii

septembrie 17, 2008

Prin crapatura usii il priveam de dimineata – cu somnul lui lin si sper ca fara griji. M-am apropiat si am mirosit aerul pe care-l respira in camera lui. Dormea intins in patul parintilor si parca toate grijile mele dispareau. Vroiam sa intru-n visul lui sa-i spun cail iubesc, ca viata nu e asa de rea, ca o sa creasca- din pacate, dar mama si tata vor fi alaturi de el si il vor ajuta sa treaca peste orice greutati. De frica sa nu il trezesc din somn am rezistat tentatiei de a-l desmierda, sa-i sarut pielicica moale si fina, sa alint inocenta din el si sa-i arat cat de mult il iubesc. Sa te faci mare, baiatul meu drag, sa pot sa-ti dau cat mai multe lucruri bune de la mine…

Stefan Dorin ANGHEL

septembrie 4, 2008

Are 2 ani si 2 luni (si 20 de zile). Pasionat de masini (titi). Il iau aseara si il pun in masina. Dupa ce se plictiseste, ne dam jos. Vrea in masina vecinului. Fiind cam bolnavior, trebuie sa bea multa apa. Ii spun:”Daca bei apa te ia nenea in masina lui”. Nu vrea, in schimb asteapta langa pomul de langa masina lui venirea vecinului.
Cand soseste si proprietarul il interogheaza – aratand sprea masina:”Alt titi”. Ca sa-i treaca il ia in brate. Si reincepe: „Alt titi”. Cand vecinul ii spune ca nu are cheile, da din umeri si ridica mainile spre mine(adica, tata, daca nu are cheile e neinteresant!).

Motocicleta este „mmm, mmm” iar , uneori, nu stiu inca de ce , titi se transforma in „titia”.

http://www.lumeapiticilor.ro/miniweb/stefandorin/ 

 


Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.